Sfaturi practice pentru mersul cu bicicleta

Folosirea frânelor

Imaginaţi-vă că vă aflaţi pe o străduţă din oraş. Brusc, observaţi că sunteţi în faţa unor scări care coboară şi pe care aţi putea să vă rostogoliţi. Sau vă deplasaţi pe un drum de ţară şi observaţi că la o distanţă foarte mică în faţa dumneavoastră se află o punte îngustă. În astfel de cazuri, frânele bicicletei vă pot salva viaţa. Dar, chiar dacă nu veţi trece prin asemenea situaţii dramatice, vă veţi simţi mai în siguranţă şi vă veţi deplasa mai repede dacă veţi dobândi abilitatea de a opri repede şi fără riscuri.

Este nevoie de multă practică pentru a putea folosi frânele în mod performant. Nu este posibil ca doar prin simpla apăsare a acestora să încetiniţi şi să vă opriţi precum în cazul unei maşini.

Frânele trebuie să funcţioneze bine pentru a le putea folosi în mod corespunzător. Frânele bune funcţionează uşor şi cu efect maxim. Dacă frânele bicicletei dumneavoastră sunt slabe, este necesară o revizie tehnică. Dar pentru a vă putea opri cât mai repede trebuie de asemenea să înţelegeţi fenomenul transferului de greutate şi modul în care acesta influenţează oprirea.

CUM FUNCŢIONEAZĂ TRANSFERUL DE GREUTATE

Atunci când vă opiţi – cu maşina, cu bicicleta sau când mergeţi pe jos – greutatea trece în partea frontală. Un astfel de fenomen se observă zi de zi. Când alergaţi şi vă opriţi brusc, trebuie să puneţi un picior în faţă pentru a împiedica avansarea sau rostogolirea. În acelaşi mod, atunci când opriţi maşina, partea din faţă avansează puţin deoarece asupra roţilor din faţă se transferă mai multă greutate.

În cazul în care vă deplasaţi cu bicicleta şi vă opriţi, greutatea trece tot asupra roţii din faţă. Încercaţi un mic experiment: mergeţi alături de bicicletă; apăsaţi maneta pentru frâna de faţă; bicicleta se va opri repede, dar roata din faţă se va ridica puţin de pe sol.

De asemenea, încercaţi să apăsaţi şi maneta pentru frâna de spate. Frânarea va fi slabă şi roata din spate va derapa. Aceleaşi fenomene apar şi în timpul deplasării. Dacă apăsaţi prea mult frâna de spate, roata din spate va derapa şi anvelopa din spate se va uza repede. Pe de altă parte, este posibil să fiţi aruncat peste ghidoane dacă apăsaţi prea puternic frâna de faţă.

Dar cum se execută o oprire rapidă şi fără riscuri? Există un truc. Folosiţi roata din spate pentr a vedea cât de puternic trebuie apăsată frâna de faţă. În acest mod, veţi stăpâni sistemul de frânare al bicicletei.

SEMNALUL OFERIT DE ROATA DIN SPATE

Exersaţi această tehnică într-o parcare goală. Apăsaţi maneta frânei de faţă de trei ori mai puternic decât maneta frânei de spate, în timp ce sporiţi presiunea asupra ambelor manete în acelaşi timp. Exercitându-se o presiune mai mică asupra frânei de spate, roata din spate este supusă unei frânări mai slabe.

Pentru o oprire rapidă, apăsaţi menetele frânelor din ce în ce mai puternic – pe cea pentru frâna de faţă întotdeauna de trei ori mai puternic decât pe cea pentru frâna de spate.

Roata din spate va derapa în cele din urmă. Dar până în acel moment, cea mai mare parte din greutate nu va mai fi pe acea roată, astfel că va derapa uşor. Anvelopa din spate nu va fi afectată, deşi veţi auzi şi veţi simţi deraparea.

a) Dacă folosiţi doar frâna de spate, roata din spate va derapa şi distanţa de oprire va fi mare.

b) Dacă acţionaţi prea puternic frâna de faţă, bicicleta va sări brusc spre faţă.

c) Executaţi o oprire rapidă prin acţionarea frânei de faţă de trei ori mai puternic decât în cazul frânei de spate. Dacă roata din spate derapează, reduceţi presiunea asupra frânei de faţă.

Deraparea roţii din spate este semnalul care indică faptul că trebuie să reduceţi puţin presiunea asupra frânei de faţă, transferând greutatea pe spate pentru a reduce deraparea şi pentru a evita un salt brusc înainte. De îndată ce roata din spate nu mai derapează, acţionaţi frâna de faţă mai puternic. În mod constant reglaţi presiunea asupra manetei pentru frâna de faţă pentru a menţine roata din spate sub punctul de derapare.

Aceasta este tehnica de frânare pentru opriri rapide pe un teren curat şi uscat. În aceste condiţii roata din faţă nu va derapa niciodată, astfel că puteţi regla frâna de faţă pentru a menţine controlul bicicletei.

Vă puteţi antrena pentru a slăbi frânele ori de câte ori pierdeţi controlul asupra bicicletei. Exersaţi cu multă atenţie într-o zonă liniştită. La o viteză foarte mică, 2 sau 3 mile pe oră, acţionaţi maneta pentru frânele de faţă destul de puternic încât roata din spate să înceapă să se ridice de pe sol. Apoi slăbiţi maneta brusc. Purtaţi cască de protecţie!

FRÂNAREA ÎN CONDIŢII NEFAVORABILE

Tehnica de frânare este diferită atunci când suprafaţa este alunecoasă sau când executaţi un viraj. În aceste condiţii, roata din faţă poate derapa. Trebuie să frânaţi uşor şi să folosiţi frâna de faţă mai puţin.

Evitaţi virajele şi frânarea pe o suprafaţă alunecoasă. Dacă roata din faţă derapează, veţi cădea.

Pe un teren pavat care nu prezintă dificultăţi decât în anumite puncte, priviţi în faţă pentru a detecta punctele alunecoase şi protuberanţele. Slăbiţi frânele atunci când treceţi peste aceste puncte, apoi sporiţi din nou presiunea asupra frânelor după ce reveniţi pe o suprafaţă adecvată.

Pe un teren cu noroi, pietriş sau pe orice suprafaţă care pare alunecoasă, testaţi solul prin acţionarea uşoară a frânei de spate. Dacă roata din spate derapează uşor, evitaţi folosirea frânei de faţă. Menţineţi o viteză redusă astfel încât să puteţi opri la timp pentru a evita obstacolele neprevăzute.

Când vremea este ploioasă, străzile vor fi mai alunecoase şi la fel vor fi şi jantele roţilor. Uscaţi jantele prin acţionarea frânelor în mod anticipat. Poate fi nevoie de 30 de metri sau mai mult înainte ca frânele să înceapă să funcţioneze normal.

În cazul virajelor sau al cotiturilor, aţi putea avea de ales între o manevră bruscă pentru evitarea obstacolului sau o oprire – dar nu încercaţi ambele variante în acelaşi timp. Exersaţi frânarea pentru viraje şi suprafeţe alunecoase pentru a vă obişnui cu aceste condiţii.

Pe o parte lungă şi abruptă, folosiţi ambele frâne în mod egal pentru a controla viteza şi pentru a evita supraîncălzirea oricăreia dintre jenţi. Dacă panta este foarte abruptă, riscul unui accident este ridicat, astfel că trebuie să vă deplasaţi lent pentru a evita necesitatea unei opriri bruşte.

REZUMAT

Antrenamentul va avea succes pe măsură ce veţi stăpâni din ce în ce mai bine bicicleta în toate tipurile de situaţii. Niciodată nu ştiţi când veţi fi nevoit să opriţi – şi cu cât oprirea va fi mai adecvată, cu atât pornirea va fi mai uşoară.

Sursa:http://www.biciclete.net/